Lume, lume!

Buna ziua dragilor si dragilor
Revin cu un articol in mare forta pentru a aduce la cunostiinta publicului meu cetitor
(ma rog... vreau si-mi place sa cred ca view-urile de la blogul meu nu sunt facute doar asa din intamplarea intamplatoare a intamplarii), cum ziceam...revin cu urmatoarean noutate:
Ca urmare a inceperii unei noi etape in viata mea de studenta silitoare, adica aterizarea direct in anul 3 si intr-o noua camera de camin in Moxa D am considerat de cuviinta sa-mi mut si domiciliul gandurilor si cugetarilor mele online de pe blogger pe wordstress. Da, ati citit corect wordstress nu wordpress. Desigur ca nu am fost in stare sa import de capul meu toate balariile pe care le-am scris ci cu mult ajutor. E ok. Ne vedem deci acolo.

Nu va mai plictisesc!(aici, ci in alta parte: http://al3csandra.wordstress.org)
Toate cele bune!

Grupul fetelor plimbarete salute betivii nocturni

Sunt un om cu multe principii. Unul dintre ele e:”Mie nu mi se poate intampla niciodata X lucru”. Culmea, e ca altarul principiilor mele s-a clatinat zdravan intr-o frumoasa noapte petrecuta in orasul natal. Sa tot fi fost 2.30 dimineata. Ca orice om normal la ora aceea ma intorceam acasa. Dau banii la nenea taximetristul si, cum pofta mea de mere era de nestavilit(sa mai comenteze altii ca nici asta nu e viciu ca-l bat), ma gandesc sa ma duc la Non-Stop-ul din apropierea domiciliului meu propriu si personal pentru a-mi procura doza zilnica de fructe interzise. Zis si facut. Ajung in fata mini-market-ului ca sa constat cu stupoare ca e inchis. Pe sistemul:”Bah, la cat inchide la Non-stop?” indrug vreo cateva urari de bine pentru patronul respectiv si pornesc spre casutza.
Nu stiam ce ma nelinistea mai mult: gandul ca difera conceptul meu de non-stop cu cel al lui nea Pandele, proprietarul chioscului sau gandul ca trebuie sa-mi achizitionez cat mai curand un sotz cu ditamai livada de meri, pentru a-mi stavili poftele nocturne. Ma rog, pana sa-mi fac eu o introspectie ca sa clarific fenomenul, zic sa-mi bag castile in urechi si sa o iau agale, nici calare, nici pe jos, in ritmuri de pop-rock spre casa.
Numai ca aud niste pasi in spatele meu. Nu sunt indiscreta, asa ca nu ma intorc. Si tot auzeam pasi asa, pasi care, conform intuitiei mele feminine, trecusera din viteza intai in viteza a doua si tot accelerau asa. Cum sunt surda de-o ureche, zic sa opresc muzica, ca sa inteleg ce se intampla. Nenea din spatele meu vorbea la telefon(mai sughita din cand in cand, si i se mai impleticea si limba in gura):”Da, c**ie, e una in rochie acuma in fata mea. O ajung din urma acuma. Haideti si voi!”. Aceea a fost intriga care a determinat sirul de activitati intreprinse de mine.”Opreste-l in pana mea pe Robbie Williams cu ai lui Angels, sa te ajute acuma ingerii daca tot faci pe grozava si umbli teleleu pe strazi la ora asta”, zise o voce in mintea mea. Ulterior mi-am dat seama ca era constiinta.
Si merg. Si nenea tot mergea. Pe sistemul:”Cum o dai ca dracu iese” ma gandesc:”Ei, fata tatii ce e de facut?” Sa alerg?Nu era bine din cel putin doua motive: 1.in cizme nu pot sa fac concurenta nici macar unui melc, cand vine vorba de viteza de alergare. 2.cainii ce-si facea somnu(cam asta ar fi trebuit sa fac si eu la ora aia, dar naah..) s-ar fi luat dupa mine 3.nenea ar fi inceput si el sa alerge si siguuuuur m-ar fi ajuns. Accelerez putin, dar nu alerg si aud un zgomot in spate. Nenea intrase in capota unei masini. Masina era cat se poate de foarte parcata. Ma intorc, il sagetez cu ochii mei obositi si inrositi de la fumul de tigara, si ma tot uitam la el. Nenea incepe sa zbiere:”D’soara vreau sa-ti zic ceva, stai ca vin acuma”. Se ridica de pe capota, isi impleticeste picioarele si tot tipa, asa. Cade, da sa se ridice si tot scotea niste onomatopee. Si in clipa aia intervin cainii, care incep sa-l latre. Nenea da sa loveasca catelu, si aud in clipa aia o haita venind amenintator din spatele meu.”Perfect zic, te crezi la teatru, in loc sa o tai mai repede spre casa, stai la spectacol. Nu vei fi jefuita, ci muscata de caini, muuulti caini. U stuuupid!” Dau sa incep un Tatal Nostru, dar nu-mi venea in minte decat “I’m loving angels instead.” Clar!! Ma pedepseste Dzeu prin muscaturi canine, sa nu stiu Tatal Nostru.” Cainii trec pe langa mine si se duc la nenea, care ma tot striga ca sa-mi zica ceva.
Zic un “multumesc” in gand catre Divinitate si pornesc spre casa. Explicatia cazaturii lui nenea: era fericit ca-si primise salariul si se cinstise asa putin, era mai turmentat si de aici si intoxicatia cu asfaltul pe care a suferit-o in incercarea de a articula niste cuvinte adresate mie.
**=oa
Morala: Consumul nocturn de mere dauneaza grav sanatatii:)))

Oameni si locuri

Sunt aromanca. No secret about that. Nu o sa stau sa explic de ce imi place sau nu situatia mea etnica in care ma gasesc fara niciun fel de drept de apel, ma voi limita, in schimb, la a prezenta cateva aspecte din viata de zi cu zi a neamului acesta care s-a aciuat din Grecia, in Bulgaria si care, in final, a ajuns pe plaiuri mioritice.
1. In orice neam de aromani vor exista babe surde, scuze, vor exista femei venerabile octogenare care intotdeauna, dar INTOTDEAUNA isi vor da cu parerea referitor la ce ar trebui sa faci tu in calitatea ta de tanara speranta a Romaniei, adica ce ar trebui sa studiezi, unde, cu cine ar trebui sa umbli, la ce ora sa vii in casa(desi nu mai ai ora de intrat in casa de cand ai intrat la liceu, si acum esti chiar la facultate), la ce varsta sa te mariti/insori, desi(culmea!) nu esti implicat(a) in nicio relatie cu nimeni de ceva vreme, si nici nu intra in planurile tale de viitor de a-ti pune pirostriile prea curand, si ultimu, dar nu cel din urma aspect, demn de a fi mentionat, babele...stiu, ELE stiu cu cine te vei casatori si cum vei face nunta, adica stiu ele pe nepotul de frate al cumnatei din partea sotului verisoarei de gradul II care are casa de piatra la tzara cu veceu in fundu curtii si cu 50 de oi la stana si trei curci in cotetz. Shaul nu are scoala, adica l-au dat ai lui la oras, a terminat liceu in Babadag, deci e perfect pentru tine, proaspat iesita de pe bancile facultatii din capitala, unde ai mai auzit de unele, de altele, ai mai facut de unele, de altele... La baieti e cam la fel. Exista fata lu cumatru din partea matusii lu vecinu din satul Ciorogarla, e fata de familie buna, e cuminte, cu capul pe umeri. Sigur, nimeni nu contesta acest lucru. Numai ca...ce te faci, daca tu in ipostaza masculina/feminina sau(mai nou...hermafrodita, am vazut cazuri sooo hush hush), adica tu baiat/fata care esti ai pe altcineva? No problem. E necesar sa-i spui cum il cheama pe respectivul/respectiva si mai ceva ca Google-ul sau SRI respectiva urmasa demna a lui Cupidon si Poirot in aceeasi masura, baba that is, iti va spune si ceea ce nu vroaiai sa stii despre el/ea. U name it: ce mananca, unde, cu cine, ce culoare au shosetele lui/ei si cand si-a facut ultima revizie la masina. Eu inca ma mai mir cand sunt martora la astfel de discutii, evenimente. Si de cand am facut eu ochi, cam de vreo 10 ani asa, de cand am inteles cum stau lucrurile in neamurile de machedoni, nu ma pot opri dintrun ras hilar.(si cine ma cunoaste, stie cum pot rade eu).
2.La nunti, botezuri, inmoramantari, babele dicteaza. Cuvantul lor e sfant. Ce daca e nunta ta? Ce daca e copilu tau? Ce importanta au aspectele astea? Nu sunt argumentele suficient de puternice pentru a o convinge pe respectiva/respectivele(in cazurile nefericite) de a nu-si impune punctul de vedere. Astfel:
-la nunta: obiceiurile sunt facute dupa cum zice tzal Nely/Tacu; asa ca tu in calitate de mire/mireasa vei pupa mainile tuturor ex-comunistilor care vor face glume proaste de genu: te mariti/insori si u in final?cum (l)-ai pacalit(-o)? Charming.
-la botez: copilul, fie si vara in iulie, e imbracat cat mai gros sa nu raceasca. Baba nu e atenta la slujba, ca deja o stie, ea are dreptul sa comenteze ultimele barfe si sa mai bage asa, din cand in cand(numai cand considera ea) cate o cruce si un Doamne ajuta!

Concluzie: In neamurile de machidoni femeia dicteaza, sigur cu conditia ca respectiva sa:
-aiba peste 60 de ani
-fi locuit cu soacra care sa o invete how to be a scorpie in 30 de ani
-fi crescut unu/doi nepoti pentru ca la piata/parc/biserica/vizite sa se laude ca timp de 5 ani a tot schimbat scutece, a tot pregatit biberoane, ca nora nu face nimic etc

Dumnezeu sa MA aiba in paza!

p/s: nu contest ca aceleasi lucruri nu se intampla si in alte neamuri minunate, si nici nu spun ca e ceva rau in situatia actuala, prezint doar o realitate, asta nu inseamna ca nu ma mandresc cu originile mele, e cea mai mare idiotenie sa-ti fie rusine cu ceea ce esti.:)

Hai, vino iar in gara noastra mica!

Pe sistemul:”Trenul nu te asteapta, trebuie sa-l astepti tu pe el”, am poposit dumineca seara in gara mult mai devreme, prea devreme chiar. Ca un calator responsabil care sunt, am fost si voi fi eu, pe persoana fizica am aterizat precum o veritabila Cleopatra Stratan cu ditamai bagaju dupa mine, cu laptopu in ghiozdanul in care am gasit de cuviinta sa indes si niste cosmetice, ca deh...in valiza-mi minunata nu mai incapea nimic.
In gara, e ca....in gara. E trist. Mi se facuse foame. Asa ca mi-am luat de papa si m-am asezat pe un scaun care probabil era raiul ciupercilor, virusurilor si al microbilor. Bine ca mi-am dezvoltat o imunitate deosebita in copilarie, asa ca nu-mi fac griji sa fi poposit la mine in metabolism vreo gripa aviara, porcina sau mai stiu eu ce. Un nenea langa mine isi tot baga si scotea in ea de tara, de politica, de economie, de tot. Si mai si scuipa. Si tot scuipa. Si eu mancam. Cu riscul de a ma repeta, am crescut cu verii mei, asa ca...a vedea pe cineva scuipand in timp ce mananc e asa...parfum, frectie la picior de lemn. Prietene pentru a mi se intoarce mie stomacu pe dos si a ma opri din activitatea de ingurgitare e nevoie de mult mai mult, adica...nah..am avut parte de un antrenament aparte...nu vreau sa intru in detalii, pentru a nu risca sa-i fac pe altii sa-si vada pranzul/cina/micul dejun in fata ochilor, sau pe tastatura, dupa caz.
Niste copii ai strazii veneau cersind:”D’soara da si mie 1 leu sa-mi iau o paine.”Opa, zic, de unde pana la aparitia RON-ului se multumeau cu 1000 lei echivalentul a 10 bani, acum, probabil datorita crizei financiare, considera de cuviinta ca se poate cere mai mult, adica 1 leu nene, 10000 lei vechi. E bine sa ai standarde inalte si pretentii asa ca...what the hell?
O tiganca(fara niciun fel de urma de rasisim) a tinut mortis sa-mi ghiceasca in palma. Vroia o tigara. Culmea! Si eu, in momentul ala, dar pacat ca nu fumez! Si-mi tot zicea ca se multumeste si cu un leu. Si ea! Tot cu un leu. Fie, zic! Oricum nu mai rasesem copios de ceva vreme, asa ca am lasat-o sa-si faca damblaua. Viitorul meu e sumbru, minunat si plin de evenimente: ma casatoresc de 3 ori(probabil cu Jared Padalecki, febletea mea profu din anul 2 si ma tot gandesc la al treilea personaj?Oare cine o fi?), o sa am 2 copii, o cariera infloritoare, si tragismul demn de o telenovela produsa de Televisa, o sa am tot ce-mi doresc dar o sa fiu nefericita, trista, o sa-mi lipseasca ceva, vedea asa...o durere in sufletul meu.:| “Bine femeie” ii zic. “U made my day, or what’s left of it anyway.” Apreciez. I-am platit sesiunea de terapie prevestitoare a viitorului si mi-am aruncat bagaju(la propriu) in tren. I-a cazut un maner si o chestie din plastic a carei utilitate nu o gasesc inca.

Toate cele bune!

De prin parc adunate

Pe principiul:"Sunt retard si pot mai mult" tin sa povestesc o serie de intamplari prin care am trecut recent. Sunt un fel de magnet cand vine vorba de a atrage comentarii care mai de care mai inteligente de la diversi ratatzi. Alerg ca tot omu prin parc. Cismigiu. Singura, ca altfel nu pot, ca am tendinta de a vorbi cu co-alergatorul meu:d Imi zbiara muzica in urechi. Numai ca azi mi s-a stricat o casca. Si am avut marea sansa sa aud cam ce comenteaza grupul de shmekeri din juru-mi. Utilizand excesiv conditionalo-optative:"ce ti-as face, ce ti-as drege", intrebari retorice:"nu vrei sa...", imperative:"hai sa...", si facand aprecieri referitoare la mine, bineinteles ca ma refer aici la aprecieri in ceea ce priveste capacitatile mele intelectuale, pregatirea mea academica, precum si parerea mea in ceea ce priveste incalzirea globala, in niciun caz nu se refereau la...nuj, exemple arbitrare sa dau:"ce pantaloni scurti ai", sau:"porti sutien" sau(mai nou): "tu ai doar tricou ala si atat?:|", bun cum ziceam...avand un astfel de limbaj cordial in relatia cu mine, sa zicem ca nu ma simteam nici deranjata, nici amenintata, nici cu capsa pusa. Erau niste vorbe si atata tot. Numai ca, probabil ca vazandu-mi perseverenta cu care tot treceam pe langa ei, facandu-mi turele si nesimtirea de a nu-i baga in seama, ciumpalacii au simtit nevoia sa se exprime nu numai verbal, ci si tactil, pe principiu:"ce pana mea, tot avem 5 simturi, hai sa le utilizam pe toate". Nu mica imi fu mirarea cand unul incepuse sa mearga cu scuterul pe langa mine. Imbecilul simtea o atractie aparte fata de bronzul picioarelor mele, ca sa o zic intrun mod, cat de cat elegant. "Amice, ii zic, tu chiar nu gandesti? Esti prost? Nu te gandesti ca poti sa cazi si sa ma lovesti si pe mine? Creierul tau unde e?In emisfera sudica a corpului?" Insul se calmeaza, eu pornesc spre casa. Si ma duc sa-mi cumpar apa, ca tot omu. Un personaj dintr-o masina cu geamuri fumurii imi adreseaza urmatorul enuntz exclamativ:"Esti ca un pahar de apa si mie mi-e o sete de mor" Reactia mea a fost: :| din cel putin doua motive: 1.replica o mai auzisem in film, deci unde e originalitatea? 2.prietene sunt transpirata, rosie la fata, de abia respir, imi tarasc picioarele, fuck off.

Multumesc lui Mircea Badea ce a povestit o intamplare similara cu iubita lui in parc, numai ca ciumpalacii aia si-au cam luat-o grav de la ea, eu din fericire nu a trebuit sa-mi exersez cunostiintele de tae kwan do:)) sigur maine e o alta zi.

Toate cele bune!

Cate bordeie, atatea obiceie...

"Ana...shaule ce-ai facut? Nu ai vazut ca s-a facut cat malu?"
Ma gandesc sa postez si traducerea pentru aceea care nu sunt de pe plaiuri constantene:
1. "ana" joaca rol de interjectie, ceva de genu: baaaaaaaai, maaaaaaaai si alte apelative de genu cu multe vocale in interior.
2. shaule inseamna omule, tipule, vere, frate, ciumpalacule(nici chiar asa)
3. expresia "cat malu", deosebit de sugestiva, de altfel presupune niste proportii la fel de mari ca si recesiunea in care se afla economia in prezent. adica proportii magistrale precum furturile de la Ministerul Tineretului si Sportului, sau ca minciunile promulgate de potentialii alesi in campaniile electorale...sau ca...dar presupun ca s-a inteles unde bat.

Motivul acestui scurt curs de lingvistica regionala contopit cu expresii populare locale este simplu: nu m-am facut intelesa de multe ori cand am inceput sa vorbesc in dialectul constantean.
Si mie mi-a fost greu sa ma lamuresc ce e aia o helanca. Noi ii zicem maleta:|. Si din cate am inteles "ghertzoi" e de rau. Mie mi se pare amuzant, dar conform codului strazii e un cuvant...mai...hai sa spunem ca nu e un compliment si ca daca adresezi cuiva replica anterioara exista sanse mari spre foarte mari sa fii nevoit sa o iei la fuga, dand si proba de viteza, dar si cea de rezistenta in acelasi timp.

De prin Sibiu adunate, tin sa precizez:
"nu te da lebada in lighean"
"apuca-m-ai de shtreampeni"
"arat ca fanu"
Traducerile le astept si eu. Si tot astept asa de vreo 5 ani de cand bantuiam cu Miruna prin Piata Mare si Parcul"Sub Arini" din fosta capitala culturala.
Alte expresii si lozinci regionale in momentul aista nu-mi trec prin cap. As putea sa incep sa vorbesc precum Creanga, ca de putin timp am venit de la el din Moldova, dar banuiesc ca:"pocinog", "shturlubatic" s.a.m.d puteti citi si in Amintiri din copilarie.

Filosofii si spetze matinale

Combinatia: noapte alba, struguri culesi pe furtuna, alergat prin ploaie, dormit 3 ore, mic-dejun nemancat si stat pe un scaun in speranta poposirii unui client(oricare!) in magazin, are un efect ciudat asupra mea si a lui h'ame. In orice caz, ma gandesc ca daca nu ar fi fost indeplinite conditiile de mai sus, probabil ca nu ar fi avut loc minunata discutie, care a avut drept deznodamant nasterea unui lait motiv:))) ce a devenit ulterior si pretext pentru statusul meu.
h'ame: si care ar fi problema daca o fata ar invita un baiat la o cafea?(zise ame, asezandu-se pe scaun in speranta ca se va transforma in pat cu saltea relaxa)

alexa: eu nu as invita niciun personaj de sex masculin(zic eu, aranjandu-mi parul ce era impartit in districte: o parte cret, o parte drept, o parte ud leoarca)

h'ame: pai de ce?(zise h'ame facand ochii mari-mari si cerandu-mi cu puterea mintii oglinda pentru a-si admira cearcanele)

alexa: ca nu. simplu. sa ma invite el, ce atata incoace si incolo, vrea sa-l tin si de mana? il doare gura sa zica?!in plus eu nu as rade ca bou baltii chit ca m-ar invita si un pusti de 13 ani la cafea, lucru care s-a intamplat de altfel, copchii sunt lipsiti de inhibitii nowadays.(tot cu puterea mintii ii mai cer o piersica)

h'ame: pai hai sa ne gandim ce s-ar intampla. ca tie iti pasa si de ce zic ceilalti

alexa: nu, ca tie nu-ti pasa. logic ca mi pasa, am orgoliu si eu (zic eu, cascand si alungand primul client cu privirea pe care i-o arunc in semn de: nu, nu ma ridic de aici si nu, nu aveam tricou dintr-ala si pe verde, ci doar pe maro)

h'ame: deci. prima situatie: tu il inviti. el zice amicilor de asta si te refuza. amicii ii zic: esti prost ca nu ai acceptat.
a doua situatie: tu il inviti. el zice amicilor de asta si accepta. amicii ii zic: ha ha... iti place de ea.

deznodamant: ras hilar datorita concluziei extrem , dar extrem de simpliste gasite de h'ame, la ea totul e in negru si alb, no grey 4 her. sigur ca oboseala si foamea au avut si ele ponderea lor in considerarea vorbelor ei fff amuzante, desi...culmea...nu erau:|, dar am promis sa incep sa postez din perlele ei, caci e sursa nesecata de inspiratie.

de la h'ame citire: :"imi doresc sa fiu muscata de un caine, nu am experimentat niciodata senzatia asta" reactie: :|"

Toate cele bune!

Rugaminte

As fi vrut sa nu mai zboare asa, fara sens, spre alte meleaguri. Sa ramana doar cu mine. El si cu mine. Atat. Ar fi fost mult mai bine. Si ma tot tocmesc cu el, sa nu mai plece. Dar noaptea, nu am cum sa-l opresc sa nu faca ce vrea el. E ceva mai puternic decat propria-mi constiinta si stapanire de sine care il trimite spre altcineva. In somn, ma tot rog sa nu se mai duca acolo... Dar pleaca, iar si iar. De atatea ori am incercat sa-l controlez, dar in ultima perioada am obosit. Oare de ce, tot ceea ce tine exclusiv de mine reusesc sa duc la bun sfarsit, dar cum intervine in ecuatie si un alt factor...ma dau batuta asa de usor. Pleaca si se intoarce cu imaginea care mi-o doresc atat de mult sa devina realitate. E ca un balonas de sapun...traverseaza kilometri si kilometri ca in momentul in care ajunge la mine sa se sparga, sa ma trezesc si sa-mi dau seama ca a fost un vis. Si ma supar...pe mine, pentru ca nu am putut sa fiu mai categorica si pentru ca nu l-am pastrat doar pentru mine, cu mine, doar cu mine, nu si cu altcineva. Daca-mi intalnesti vreodata gandul, caci el zboara spre tine, nu rade de el, intelege-l si raspunde-i in vreun fel, orice fel. Eu nu pot sa-l opresc sa zboare spre tine, poate ca tu poti.

Ba da ce proasta e!

Nu-mi plac tutele fara creier care in lipsa de sinapse si implicit neuroni isi utilizeaza precum oamenii pesterilor exclusiv acele parti pe care se poate pune mana. Adica daca au o pereche de sani, niste craci si doza aia de "viclenie" pentru urmarirea banului aflat in posesia unuia de sex masculin, profita nene....la maxim. Ce mai conteaza ce scoti pe gura? Conteaza ce bagi in gura. Ma uitam, in transa fiind, la tv. Bad idea. Stiu. Si nimeresc la o emisiune de televizor, unde era invitata o d'soara(ma rog, daca tipa mai e d'soara, eu sunt Sf. Filofteia). Se vedea clar ca ii era foarte greu sa lege mai mult de 3 cuvinte, fara sa bage un aaaaaaaa, si de aceea la orice intrebare legata de relatia ei cu un fotbalist(al treilea din palmaresul ei, al 3-lea fotbalist, sa ne intelegem...ca asa, din sfera exterioara fotbalului, fara numar), duduia raspundea:"Nu vreau sa comentez aceasta intrebare".
Pe principiu:"Fataaaaaaaaaa(zis a la Mircea Badea) de ce puii mei crezi tu ca ai fost invitata la tv? Ca nici frumoasa nu esti, nasul tau atingea cote alarmante, inteligenta, nu se pune problema, fataaaaaaa, relatia ta cu X-ulescu intereseaza, tu ca persoana fizica...nu.
Adica duduia a lamurit foarte clar faptul ca:"eu nu mai fac nici prezentari de moda", moderatoru tv:"si ce faci", tuta raspunde:"nimic, stau". Bravooo, bine punctat, iti recunosti statutul de trantor. Iubita lui X-ulescu. Sigur intro luna maxim va fi iubita lu Y-ulescu.
Debordanta de inteligenta si spontaneitate a fost si afirmatia:"vreau sa se scrie si lucruri bune despre mine, nu numai scandalurile", asistenta moderatorului:"si ce faci tu de bine, ca sa se scrie, ca ai zis ca stai", duduia:"cine esti tu?nu vorbesc cu tine, ca nu stiu cine esti". Bravo inca o data, ai inchis-o pe asistenta aia, u are the man:))).
Intrebata fiind si de fostele relatii ale iubitului ei fotbalist cu nuj ce cantareata, tuta a zis ca nu vrea sa comenteze. Fataaaaaaa, nu ti se cere sa faci o prezentare in antiteza, sa scoti radacina patrata sau sa calculezi logaritm de baza pi,tz din nuj ce expresie, ti se punea o intrebare, ca sa-si ia si nea moderatoru leafa. Ca daca tu, tu ca persoana fizica arzi gazu de pomana, ca ai recunoscut ca nu faci nimic, deci tu faci umbra pamantului degeaba, despre ce ai fi vrut sa te intrebe? Despre nimicul de dimineata, ala de la pranz, sigur nimicul pe care il faci dupa amiaza si sexul de seara?
Am fost scarbita efectiv de emisiunea cu pricina, si de gandul ca jumatatea aia de neuron o utilizeaza exclusiv ca sa inteleaga cum sa-si incaltze cizmele Prada, asta ca sa nu incurce stangul cu dreptul.

Toate cele bune! Personajul: Andreea Tonciu, Tompciu...whatever.(fataaaaaa du-te si pe la scoala!!)
p/s cer scuze, mii de scuze ca nu pot pune si o poza cu duduia, dar in toate e goala:| si nu promovez pornografia, cu nuditatea nu am nimic:)

Cele mai tampite replici de agatat

De cand am poposit in capitala, am inceput sa tot citesc, si citesc cam orice. Ultima gaselinita: cele mai faimoase 13 de replici de agatat. Atentie...este vorba de cele mai proaste replici de agatat pe care le utilizeaza barbatii, asta ca sa ne facem intelesi. Nu sunt o specialista in domeniu, nici pe departe, numai ca mi s-au parut foarte amuzante, si le postez din marinimie pentru cei interesati.

1.As vrea sa fii o usa ca sa te trantesc toata ziua.
2.Ai 206 oase in corp. Vrei inca unul?
3.Pot sa-ti iau ceva de baut, sau vrei doar banii?
4.Poate ca nu sunt cel mai aratos tip de aici, dar sunt singurul care sta de vorba cu tine.
5.Studiez pasarile salbatice si ma uitam dupa roscata-cu-piept-mare-mortala-la-pat.Ai vazut-o cumva?
6.As fi vrut sa fii un carusel cu calusei, ca sa te calaresc toata ziua pentru 20 de banuti.
7.Tare as vrea sa vad cum arati, cand sunt dezbracat.
8.Sper ca esti doctorita, pentru ca mi-a aparut o umflatura.
9.Tu.Eu.Frisca.Catuse. Alte intrebari?
10.Vii pe la mine sa mancam niste pizza si sa facem sex? Nu? De ce? Nu-ti place pizza?
11.Iti speli pantalonii cu cel mai bun detergent de pe piata? Stralucesc de ma vad in ei.
12.Mi-am pierdut catelusul. Ma ajuti sa-l gasesc? Cred ca s-a dus in camera asta de motel.
13.my ultimate favourite: Frumoase picioare...la ce ora se deschid?=))

H'Ame Pivoine et moi

Exista un singur om in lumea asta care ma cunoaste la fel de bine cum ma cunosc si eu pe mine. Ba chiar mai bine, as adauga. E ciudat cum nu trebuie sa-i zic ce am, sa-i explic ce ma framanta, sa-i spun la ce ma gandesc sau la cine, sa-i zic ce vreau, dupa ce tanjesc sau de ce am privirea pierduta in spatiu. Stie si pasii pe care i-am facut ca sa ajung la o anumita concluzie, stie tot. Vorbeste in dodii, rade zgomotos, tipa pe strada cand imi explica ceva, danseaza fara niciun fel de oprelisti, zice intotdeauna ce gandeste, avand grija(spre deosebire de mine)sa nu raneasca pe nimeni. E probabil cel mai altruist om din univers. Ar fi in stare sa-mi dea toata hainele ei ca sa ma vada zambind. Tot din altruism incerca sa-mi faca cinste cu o prajitura. Stie ca that ain't gonna happen. I don't eat sweets, honey! Cateodata ma uimeste cum imi anticipeaza fiecare gand, miscare, gest. Nu-i place ca sunt un copil. Nu-i place asta la mine. Deloc. In rest, ma simt ca si cum m-as uita in oglinda de fiecare data cand o vad. Sigur mi-as dori eu ochii aia mari, mari ai ei daaaar....besides that...i can't tell any difference whatsoever.
Ne apropie gradul inalt de dezordine, imprastiere a lucrurilor, cantitatile industriale de rimel de pe gene, glumele cu fetele noshtre, si totusi, hiii5 etc, ne apropie faptul ca ne pasa putin spre deloc de tot ce ar comenta cei pe langa care trecem prin parc in timp ce cantam si urlam sa ne facem auzite, ne apropie dorinta de a schimba lumea, idealismul nostru tampit.
Ne diferentiaza faptul ca ea merge 2 m si gafaie de oboseala, eu alerg 2 kilometri si continui sa alerg pana imi ating norma zilnica(trebuia sa o zic si pe asta). Ne diferentiaza faptul ca eu nu sunt dispusa sa stau sa incerc sa cunosc un om, daca nu are nebunia aia care sa atraga ca un magnet, mister poate, sau click-ul ala idiot care exista in fiecare dintre noi, ea in schimb, crede ca fiecare merita o sansa, fiecare om poate sa fie schimbat, si investeste in persoana respectiva timp, sentimente...cu ce folos as zice eu? Concluzie: relatii sporadice de 2-3 luni la mine si ditamai povestea de 3 ani la ea. Deznodamantul? Nu se stie inca, suntem prea tinere. Si ultimul aspect ar fi faptul ca eu stiu sa conjug verbul AIMER spre deosebire de ea. Sa spunem numai ca ea i-a dat o forma mai aparte: je m'aime, tu m'aime, il m'aime...etc...se mai intampla, sa conjugi bagand pe acolo si un pronume personal. C'est la vie
Putem considera prezentarea anterioara o caracterizare in antiteza. Personajul misterios e Ame, h'Ame.

Impresii post-concertiste

Am fost in calitatea mea de mare melomana(urat cuvant stiu) si la concertul mult asteptat, al Madonnei adica. Nu o sa stau sa comentez acum organizarea de-a dreptul jalnica, praful pe care l-am inhalat si modalitatea in care in timp record tricoul meu din alb ajunsese crem cu nuante maronii-negricioase. Nu vreau sa abordez acest subiect, pentru ca sincer, nici nu ma asteptam la mai mult. E ok ca in Romania secolului XXI sa nu existe un spatiu adecvat in care sa se desfasoare astfel de evenimente. E ok?!:| Lucrurile care merita sa fie mentionate din cadrul minunatului concert.
1.se tot zice prin targ ca inaltimea medie a barbatilor din Romania e de 1.75.Ei bine, in fata mea, se facuse un zid cu exceptiile exceptiilor: toti aveau peste 1.85,unii dintre ei ar fi putut lejer sa joace in NBA. Dragii mei ce mancati, imi venea sa-i intreb.
2.in portiunile libere, adica in spatiile in care nu existau oameni care sa aduca cu Farul din Alexandria la inaltime ma refer aici, bineinteles, se mai trezea asa cate un cuplu sa se creada turnul Eiffel, si el o lua pe ea pe umeri. Prietene, ce mai vede prostimea din spatele tau, care la fel ca si tine a achitat beletul?! Oare ce mai vede? Nu e vina mea ca draga-ti consoarta are 1.62 pe tocuri de 12 cm:|(un calcul simplu matematic denota adevarata inaltime a d'soarei un metru juma that is...asta e, nici mie nu-mi convine ca nu pot sa port tocuri kilometrice...c'est la vie)
3.cand a inceput diva sa presteze s-a putut observa o miscare a maselor, pareau atrasi de scena precum magnetii. Si tot treceau asa pe langa tine, prin tine, te calcau pe picioare, iti bagau in moarte clinica degetele mici de la picioare, am vazut si cazuri in care fara sa soliciti, primeai in dar, o baie de coca-cola. Sigur turneul Madonnei se numea:"Sticky and Sweet", asa ca....lipicios ramanei tot concertul, asta ca sa fii in comuniune directa cu regina pop.
4.din senin se mai trezea cate unul se huiduie asa fara sens. De obicei era prin preajma mea, motiv pentru care inca mai am o ureche infundata.
5.in pauza dintre prestatia lui Paul Oak.... si Madonna au venit niste nenea si tanti foarte draguti care au dat cu mopu, mai o carpa pe jos, mai un lustruit...the usual stuff. Romanii nostri nu s-au dezmintit cu caterink si au inceput sa aplaude si sa fluiere oamenii de serviciu care-si vedeau de treba
6.o duduie de langa mine a inceput sa zbiere, probabil extaziata de importanta evenimentului:"Nu vrem bani, nu vrem valuta, vrem Madonna sa ne...bip"
7.apreciez gestul lui Calin de a face poze toturor cefelor(de la singularul ceafa, partea din spate a capului, da...chiar ea...ceafa) cefelor personajelor care se asezau asa in fata noastra, no reason at all, noi credeam ca erau in trecere, dar nu...ei gasisera locul potrivit de a filma show-ul
8.apreciez si curiozitatea Laviniei de a-i arata pitipoance(sigur si Dan vroia acelasi lucru, dar din alte motive decat Lavinia)
9.credeam, pana sa o vad pe Madonna, ca am o conditie fizica ok, nah...am facut si eu la viata mea sport, insa...vazand-o pe diva cum sare coarda, giumbushlucurile pe care le facea in timp ce sarea coarda, m-au condus la concluzia ca conditia mea fizica exista, dar lipseste cu desavarsire.(scz de cacofonie)
10.voi face o cercetare pentru a afla cate perechi de plamani are diva, pt ca nu se poate sa tzopai atata, si sa nu gafai deloc in timp ce canti...e inuman.
11.si ultimul in cele din urma...referitor la discriminarea rromilor din Romania. Draga noastra regina pop, tziganii o duc cel mai bine in Romania....mai bine decat multi romani. Sunt apreciati, nu le du dumneata lor grija...cand le-oi vedea castelele din tara, o sa-ti schimbi imediat parerea. Manelari sau cocalari, camatari sau oameni de cultura, politicieni sau artisti, tziganii o duc cat se poate de bine in Romanica. Si eu chiar nu fac discriminare, nu am nimic cu nimeni si cred cu tarie in egalitatea dintre oameni.Huiduielile au venit ca ceva firesc in urma enuntului divei. Oamenii de acolo nu erau de acord cu ea, simplu. Adica nu agreau ideea conform careia rromi ar fi discriminati. De ce? Pentru ca nu sunt.

Acestea fiind spuse, inchei prin a reaminti celora care dupa concert faceau pe desteptii afirmand sus si tare ca Madonna nu e in stare sa cante, ca regina pop e regina pop nu numai pentru ca presteaza cu glasul, ci si pentru ca danseaza, ridica salile in picioare si face un spectacol unic de fiecare data. E un megastar de talie mondiala.Stofa de atotcunoscatori intr-ale muzicii ale tuturor afonilor din Romania, isi face inca o data simtita prezenta prin comentariile malitioase, care chiar nu isi au rostul. Prietene e Madonna, revino-ti
Toate cele bune!

Ipoteze

Daca eram o luna as fi fost iunie.
Daca eram o zi a saptamanii as fi fost miercuri.
Daca eram o parte a zilei as fi fost noaptea.
Daca eram o directie as fi fost est.
Daca eram o personalitate istorica as fi fost Georgiana Duchess of Devonshire.
Daca eram un lichid as fi fost apa din mare.
Daca eram o piatra as fi fost opal.
Daca eram o pasare as fi fost o ciocarlie.
Daca eram o planta as fi fost o lalea neagra.
Daca eram un instrument muzical as fi fost o vioara.
Daca eram un sunet as fi fost o soapta.
Daca eram un element as fi fost calciu.
Daca eram un cantec as fi fost "You"-Switchfoot.
Daca eram un film as fi fost "10 Things I hate about you".
Daca eram un serial as fi fost "Dadaca".
Daca eram o carte as fi fost Tess D'Ubervilles.
Daca eram un personaj de desene animate as fi fost Sailor Mercur.
Daca eram un fel de mancare as fi fost pui Shanghai.
Daca eram un oras as fi fost Constanta.
Daca eram un gust as fi fost sarat.
Daca eram o culoare as fi fost verde.
Daca eram un material as fi fost satin.
Daca eram un cuvant as fi fost zambet.
Daca eram o parte a corpului as fi fost ochii.
Daca eram o materie as fi fost chimie.
Daca eram o forma as fi fost clepsidra.
Daca eram un numar as fi fost 6.
Daca eram un mijloc de transport as fi fost bicicleta.
Daca eram o haina as fi fost un tricou fara maneci.
Daca eram o limba as fi fost chineza.
Daca eram un animal as fi fost un caine.
Daca eram o planeta as fi fost Mercur.

In the end a new begining

They say that time heals everything...in the end. They say that you're alright when you see him and feel nothing: no regrets, no pain, no anger, no hate, no nothing. And they were right. Although it took quite a long time to forget, u forgot and forgave yourself and him as well. It took quite a long time for those wounds to close, but they did finally. I guess that it is esential for a chapter in your life to close, in order to open another one, or at least try. You could indeed try to move on, now that you are ok, but make sure that all the hopes you make, all the dreams you have will not turn into ashes once again. Make sure you won't make the same mistake twice, or should i say mistakes?
Is it better to wait just a little bit longer to see what life brings you, or just go for it? Find something and fight for it?! I don't know and i am under the impression that u don't know either. It's like a loterry game, how many chances are there to have the lucky numbers? 1 in 3 millions, maybe.
What i am trying to say here is that you should make sure it's not to late to start again with the one that u have chosen and what's more important make sure that it'
s not all in vain and that u see in him something special that gives u the strenght to start again.

In sfarsit dupa mult timp:
Pentru a very good friend
Pentru mine

The To do list

1. Binecunoscutul bungee-jumping
2. Scufundari
3. Parasutism(vrabia malai viseaza, stiu)
4. Urcat pe Moldoveanu(am bocanci acum, nu ma mai incred in tenisii de 9 Ron)
5. Concert Robbie Williams(asta daca renunta la gandul de a vorbi cu extraterestrii)
6. Las Vegas(stiu Texas Hold Them:)) or whatever
7. Maroc
8. surf(atunci o sa stiu sigur ca mi-am invis orice temere legata de apa)

adaugiri:
1.1.the to do are o valabilitate de 8 ani, pana in 30 de ani e necesar sa fac toate lucrurile mai sus stipulate
1.2.orice neindeplinire a vreunui articol mai sus amintit atrage dupa sine executarea unei sentinte vestimentare( no bungee, no shopping for x months, this is a hard one)
1.3.pentru a autentifica executarea fiecarei actiuni se vor face in ordinea in care urmeaza: poze, filmulete, se va scrie cate un articol, vor exista neaparat unul/doi martori
1.4.ordinea in care se vor indeplini activitatile nu conteaza
1.5.saritura de 2 ori cu coarda elastica nu inlocuieste o saritura cu parasuta
1.6.orice actiune poate sa fie neexecutata in unul din cazurile:
1.6.1. stare de sanatate neadecvata=> moarte clinica, fracturat membre inferioare/superioare, gat saaaau(cel mai grav) lipsa vocii=> nevorbit(e o conditie sine qua non ca la toate actiunile sa zbier tare, cat mai tare)
1.6.2. amenintari cu nerecunoasterea statutului de fiica din partea genitorilor aka parintilor la auzul vestii ca urmeaza sa ma arunc in cap
1.6.3. deces
1.7.lipsa banilor sau a timpului nu sunt acceptate ca si argumente pertinente care sa aiba ca deznodamant neindeplinirea actiunilor

p/s. mai pot fabula mult si bine. prefer sa ma opresc pentru a ma bucur de ultimele plaji de pe anul 2009.

Toate cele bune!

Acasa

Imi place acasa. E liniste. E locul in care nu mi-e teama sa fiu eu insami. Imi place acasa, tocmai pentru ca nu petrec prea mult timp intre cei 4 pereti ai camerei mele, in orasul meu, in locul meu de pe plaja, pe banca din parcul in care mi-am facut atatea planuri cu Ionut... de aceea mi se face tot timpul dor. Dor de biroul meu cumparat in clasa a treia in care indesam manualele cu copertile tocite pe care lipeam abtipilduri Turbo si Xena, dor de albumele cu poze de la gradinita, dor de diplomele si cartile cu dedicatii primite la sfarsitul anului scolar, dor de posterele cu BSB si Christina Aguilera, dor de biletele pe care mi le lasa mama pe frigider: "Alex, sa nu uiti sa te duci sa umpli sifoanele. Te pupa, mami", dor de nerabdarea cu care asteptam sa vina ea de la serviciu, caci stiam ca-mi va aduce "ceva bun", dor de bip-urile pe telefonul fix de la tata; astea erau un semnal ca in 10 minute sa cobor la garaj, ca urma sa-l ajut la carat la pepeni si struguri, dor de plimbarile din cartier cu gasca, dor de tipatul de la geamul de la bucatarie al mamei:"la ora 10 esti in casa, ca maine ne trezim de dimineata sa mergem la tara", dor de intalnirile la scara cu Cristi, era prietenul meu, imi ceruse prietenia un coleg de clasa de-al lui, si eram iubiti cu acte in regula, dor de tenisii ce se toceau si rupeau intro saptamana maxim, dor de datile in care ma duceam cu ai mei in Oraselul Copiilor pentru a face poza cu Mos Craciun, dor de multe...
Imi place acasa pentru ca pot sa ies la orice ora din zi si din noapte din casa si sa ma simt in siguranta. Imi place ca pot sa ies sa alerg si la 2 dimineata daca vreau, e oaza mea de scapare. E liniste, doar eu, muzica,lumina oarba a stalpilor si prietenul meu Rocky, cainele cel mai credincios din lume, cred ca si-ar da si viata pentru mine, ma iubeste, si eu pe el.
Imi place acasa pentru ca nu inceteaza sa ma surprinda cate ceva. Imi place cum marea simte fiecare stare de-a mea si se muleaza dupa mine. E agitata, linistita, albastru-marin, verzuie, galagioasa, cu valuri lovindu-se violent de stanci...e frumos.
E acasa. Si eu, iar trebuie sa plec. Si plec. Si revin. E un ciclu ce se tot repeta. In curand iar plec.

De pe plaja citire- observare nedisimulata II

Cea mai frumoasa declaratie de dragoste.
Locatie: plaja.
Coordonata temporala: orele 14.00
Protagonistii: cuplu 40 de ani/Moldova
El, dupa o absenta indelungata ca urmare a petrecerii unei bucate bune de timp la terasa din colt cu berea in fata ii spune ei care se bronza topless la soare cu cearsaful intors pe diagonala, nici vertical, nici orizontal(daca asa batea soarele:| si nu aveau de stat decat un weekend la mare):

"Fa, in ch**da matii, de cand nu te-am vazut, te-am lasat alba si te gasesc neagra!!"

comentarii pe marginea textului:
1.ch=p
2.de observat dorul si patosul cu care rostise cuvintele, imbinand limbajul din popor cu discrepanta cromatica, precum si cu amintirea soacrei, cea careia datorita nevasta ii fusese adusa in lumea asta mare.
3.apelativul "fa" sugereaza o apropiere sufletesca aparte, precum si un alint, care postat la inceputul frazei intareste ideea de uniune a sufletelor pereche, masculin-feminin, yin si yang, marte si venus; practic mitul erosului se confirma aici, jumatatile fiecarora dintre ei gasindu-se intrun final in neantul existentei si devenind un intreg
4.adverbul de timp "de cand" subliniaza faptul ca timpul capata cu totul si cu totul alte dimensiuni in cadrul relatiei celor doua personaje. Timpul fizic si teoretic era de maxim 1 ora, dar cel spiritual se maximizase in interiorul fiintei barbatului, fiinta inecata in lichidul cu orz si hamei.

p/s
exista 2 ipoteze:
h0. ori oamenii pe plaja zbiara pentru a se face auziti, desi stau la distante mici unii de ceilalti
h1. ori trebuie sa fac o reclamatie la Diverta pentru castile deosebit de proaste pe care le comercializeaza din moment ce aud toooooooot, chiar si ceea ce nu ma intereseaza, desi volumul e maxim, ca deh, apa de mare creeaza turbulente orl-iste, aflata in cantitati industriale in cadrul timpanului, ca urmare a adoptarii pozitiei de pluta in Marea noastra Neagra

Toate cele bune!

Fara sens II

Diplomatia, subtilitatile, vorbitul in dodii cu subintelesuri care mai de care mai ascunse nu au fost inventate pentru mine. E frustrant sa ajung la 21 de ani si sa nu stiu sa mint. Parintii astia!! Imi tot ziceau ca e bine sa zic intotdeauna adevarul. Si ce am obtinut? Pai, reactii ostile pentru ca doare ca spun verde in fata ce gandesc. In liceu, parca era o ideea mai bine. Adica parca mai puteam juca teatru cand situatia o impunea. Dar acum, cu trecerea timpului, imi pierd din aceste abilitati. In momentul de fata sunt precum o carte deschisa. E atat de usor sa se patrunda in mintea mea, incat ma minunez si eu de ce oare nu pot sa practic arta disimularii. Sunt in zodia gemenilor, adica daca nici eu nu sunt duala, atunci nu stiu cine e! Nu cred in horoscopul prezentat de duduia Neti Sandu de la tembelizor, cred in schimb in caracteristicile zodiei mele. Ok, sunt superficiala, comunicativa, ma plictisesc repede, sunt nehotarata, whatever. Dar de ce nu pot sa zic ceva, sa gandesc ceva, sa simt ceva si sa fac cu totul si cu totul altceva? Sa am comportamentul ala care trezeste intrebari de genu:"asta e nebuna?" Da, mi-as dori sa trezesc astfel de reactii in cei din jur. Ar fi mai simplu, mult mai simplu pentru mine. Si as avea EU de castigat. Dar, mai e de lucrat la asta. Mult si bine. La fel cum mai am de lucrat si la inot, caci ieri era sa ma inec. Azi ma duc sa-mi mai incerc inca o data norocul.

De pe plaja citire- observare nedisimulata

Satule sa fie regulate acasa la ele(regulate adica sa se supuna regulilor, la asta ma refer, nu utilizez un limbaj trivial in blogosfera:D), pitzipoancele au dat iama pe plaja."Lasati turistii sa vina la mine!" parea a striga Mamaia. Foarte bine zic, in calitatea mea de bastinasa, nu ma deranjeaza nimeni, nu deranjez pe nimeni. Daca le-as intitula pe doua din cele 4 personaje ale naratiunii mele Cimentina si Asfaltina, as fi rautacioasa, frustrata si disperata(nu ma pot abtine sa nu-mi amintesc cuvintele astea cu iz grecesc:))).Sa le zicem X si Y, alfa si beta, whatever. Ce mai conteaza un nume? Bun. Si cum ziceam. Scapate din lesa in care sunt tinute acasa, cele doua turismatice isi fac o aparitie demna de Hollywood, pe plaja inecata in mucuri de tigara si pet-uri ca urmare a Sunwave Party-ului din weekend. Cu sudalma in gura(sudalma=injuratura, repet eu chiar nu vorbesc urat... pe blog), invocand organe ale caror posesoare nu sunt, si dorindu-si a introduce ceea ce nu au, intrun loc neprecizat de aceasta data,citez:"sa-mi bag p...."(Sa-ti bagi, sa-ti bagi, nu prea ai ce, dar e de apreciat faptul ca-ti doresti cu ardoare acest lucru), cum ziceam...cu sudalma in gura, cele doua blonde(nu e discriminare, si eu sunt mandra posesoare a unor suvite blonde, deci nu e discriminare) se miscau precum doua feline, cu tocurile adanc infipte in nisip. De aici venea si limbajul. Tupeu ce are nisipul din ziua de azi, sa nu fie asfalt si sa-ti intre tocurile in el:|. Bun. Trec si peste evenimentul vestimentar, si peste injuraturi. Ma gandesc ce mai urmeaza. Si ma minunez. X si Y isi inchirieaza cate un chaise-long. Isi dau jos ochelarii de soare, stil Police neaparat, si incep sa strige, desi nu era nevoie. Erau suficient de aproape una de alta, le auzeam pana si eu, cu muzica in casti si urechi infundate. Strigatul se datora fondului de ten ce se scurgea usor pe fata uneia. Rimelul era ok, caci avea la ea intariri si isi refacea genele imbibate de nisip. Cei doi iubiti ale celor doua, isi scot mandrii tricourile, li se revarsau burtile, dar nu asta conteaza...tatuajele erau beeeeeeeeton. Sigur nici lanturile nu puteau fi trecute cu vederea. Isi comanda cate o bere. Pentru the two ladies-coca-cola. Urmeaza evident, dupa ce se aseaza cu toate catrafusele...totless-ul. Da, nu topless. Ci totless. Nu zic ca nu e bine sa ti accepti corpu cu bune si rele, sa te simti bine in pielea ta, pielea ta, nu pielea ta goala, tin sa specific. Sutienele de plaja au zburat rapid, si sanii s-au dezgolit clatinandu-se linistiti. Slipii nu erau tanga, dar s-a rezolvat rapid. Materialul ce era in plus a fost introdus in fund si problem solved. Cand a venit chelnerul cu comanda, una din blonde s-a ridicat linistita, cu podoabele-i si l-a platit. Nu erau tocmai fotomodele, adica aveau oaresce provizii pentru iarna, si nu e de condamnat, nu asta e problema, ci modalitatea in care reuseau sa atraga atentia asupra lor. Una dintre ele avea in "abdomen", ma rog, in burta un cercel. Cercel cu un fel de lantisor...ce atarna si se balanganea precum talanga de la gatu lu Domnica, vaca de la bunica de la tzara. Intru in apa: cele doua se uitau in oglinda. Stau 20 de minute. Ies din apa: cele doua se uitau in oglinda. Isi storceau cosurile. Cireasa de pe tort: una dintre ele isi ia o penseta si incepe sa-si smulga firele de par de pe picioare pe care le ratase la sedinta de epilat. Incep sa rad. Rau. Si tot rad. Eram singura pe cearsaf, ceilalti cu tontzii erau in apa. Bun asa, imi zic. Acuma m-or crede si nebuna, dupa ce ca ma vad stupefiata si cu o expresie de retarda pe fata vazandu-le gesturile. Dar cum imi pasa putin spre deloc de ceea ce cred necunoscutii despre mine, continui sa rad. Ma opresc...dupa mult timp.

Toate cele bune!

Ce-am gasit

Acesta va fi cel mai scurt post din istorie. Am descoperit, nu stiu pe unde, un citat foarte dragutz, pe care dintrun altruism dus la extreme, tin sa-l impart cu cei care din greseala sau nu ajung aici. Here I go:

"Success is just like being pregnant. Everybody congratulates u, but nobody knows how many times u were fucked"

True.True.