Corul CNMB:)

De 6 ani ma intalnesc cu colegii mei de liceu ca sa cant...De ce?Pentru ca muzica ne apropie pe toti, ne aduna din colturile tarii, ba chiar ale lumii, ne umple sufletul de bucurie, ne face sa ne simtim artisti.Daruim altora din fericirea pe care o simtim cantand.Am aproape 21 de ani si da....ma voi duce si in acest an cu colindul.Bine, la noi, lucrurile stau un picutz altfel:noi ne adunam imediat cum luam vacanta la liceu, la colegiul national Mircea cel Batran, facem repetitii, cantam pe 4 voci nu asha, si cireasa de pe tort:avem un dirijor:d....deci lucrurile sunt serioase, avem repertoriu, o lista intreaga, cel mai profesionist dintre toti e maestrul Florin, e mai tot timpu cu diapazonu la el.Eu si Florin suntem veteranii:)))si da....suntem studenti la ASE, Politehnica si elevi de liceu.Mergem prin oras, pe la biserica, prin banci, si cel mai important: in casele oamenilor.Si culmea, oamenii deschid usile, si ne asculta.Si poate ca cea mai mare madrie pentru noi e ca suntem intrebati daca suntem de la liceul de muzica, avem ink fetze de copii, si nu orice fel de copii, artisti nu alta.Da...urmeaza si ceaiul fierbinte din cafenele, ca trebuie sa ne incarcam si noi bateriile, si o luam de la capat, si o tot tinem asa de pe 21 pana pe 24 Decembrie, si pentru cateva zile ne simtim ca in copilarie, uitam ca am trecut de varsta majoratului de ceva vreme, cantam din suflet pentru celelalte suflete.
Personal nu simt Craciunul decat in momentul in care aud colinde, decat in momentul in care cant colinde.Anii trec, amintirile raman insa pe vecie, mai vii ca niciodata.De Craciun, de Craciunul meu, my musical Christmas, frigul pare ca e mai dulce, ziua pare ca e mai scurta, timpul pare ca nu are rabdare...






amintiri:constanta bucuresti
passion 4 mrk
d'ale carnavalului